20. Razboiul incepe

O doamne,cit de atras putem sa fiu fata de aceasta fata,stateam ca un negiob,sub fereastra ei si asteptam cind o sa apara in aria mea vizuala,nu ca nu as putea sa ma duc la fereastra din baie,dar nu imi permitea provenienta mea nobila sa o fac,sunt sigur ca daca era Allan aici,aceast nu ar fi un pretext sa o urmareasca,dar stiindul pe el nu avea sa alerge dupa o anumita fata cit timp altele erau gata sa-si dea viata pentru el,eram atit de apropiati dar in acelasi timp atit de diferiti.

Un sunet subtil a unor pasi uzi ma trezit din ginduri. Am spus eu mai devreme cumva FATA,nu cea ce imi acaparau ochii era o femeie tinara,cu cu trupul subtire,pielea uda,sini mici rotunzi acoperiti doar pe jumatate de prosopul moale care se mula perfect pe corpul ei,copiind fiecare linie a a formelor sale pina sub fund,de unde se intindeau picioarele lungi,pline de picaturi de apa care se prelingeau de sub stergar.

Dar cum puteam sa ma gindesc in asa fel la ea,fata ei angelica,transmitea doar inocenta si blindete,cum puteam sa ma gindesc la ea ca un animal pervers ghidat de instincte.

Eram gata sa fug de acolo cind am vazut ca si-a apropiat chipul de geam,o…,nu…eram sigur ca am fost atent cind o priveam. Am incremenit in pozitia in care eram. Simtema cum imi pulseaza timplele,eram ca un adolescet care prima data a vrut sa vada o femei goala si atunci a foast prins. Spre surprinederea mea,ea s-a indepartat de la geam si tras draperiile. A stins lumina lasind doar niste lumnari sa pipie pe masuta de linga pat,am fost atras sa ma apropii de fereastra,era asa frumoasa impletinduse cu acele cearsafuri matasoase,eram pe cale sa ii ating fata cind am constientizat ca am deschis fereastra si am intrat inauntru,dumnezeule aceasta obsesie o sa ma duca la perzanie. Mirosul ei imbatator mi-au asaltat narile,am deschis gura sa inhalez mai mult,si mi-am dat seama ca nu a fost o ideie prea buna. Traind ultimile luni printre oameni si tinindu-ma de dieta mea speciala,imi venea din ce in ce mai usor sa imi tin in friu instinctele,insa cu ea nu era la fel,poate din cauza ca m-am fortat prea mult timp sa stau departe de ea. Cert era un lucru,trebuia sa ma apropii cu grija de ea,daca nu vreau sa o ranesc.

M-am intors sa plec,cind un scincet i-a scapat printre buze…

-          Nu pleca,am nevoie de tine…

Un fior rece imi srabatu corpul,am trezit-o,ce o sa-I spun? Ca sunt un obsedat? Ca o urmaresc de cind am vazut-o prima data?

M-am intors incet pe calcie,incercind sa nu o sperii…

In spatele meu se auzi un ris plin de sarcazm.

-          Nu mai tremura Romeo,nu sa trezit,pur si simplu vorbeste des in somn.

Nu trebuia sa ma intorca ca sa stiu cine imi vorbise,era chiar fratele meu in persoana.

-          Ce cauti aici?

-          As putea sa-ti pun aceeasi intrebare.

-          Ba nu poti,si ce spunea-I tu? Ca vorbeste des in somn? Cum de ai avut tupeul sa o urmaresti,sa intri in casa ei noaptea?

-          Frate,poate ca m-as simti rau daca as face nu mai eu lucrul acesta,dar uitene aici,stam ambii in aceasta camera cind ea doarme.

Nu m-am mai putu abtine si l-am impins pe geam afara,sarind dupa el. Dar in loc sa aterizez pe el,corpul meu a avut un contact dur cu solul,el fiind deja deasupra mea,imobilizinduma si prevenindu-mi orce miscare.

-          Vad ca ai multe intrebari,FRATE,cind inca eram oameni,mereu tu erai baiatul bun,care cistiga tot,dar hai sa fim sinceri,nu ai avut parte de o competitie adevarate pina acum,de data asta eu am sa fiu cel care cistiga.

-          Tu nu poti sa fici una ca asta!

-          Si de ce nu?

-          Pentru ca…

-          Pentru ca ce? Nu cumva te-ai indragostit?

-          Nu e vorba de asta,ea e cea care ma eliberat!

-          Imposibil,nu ma iei tu cu bombonica. Daca ea te elibera,era de mult moarta. Esti patetic,recunoaste ca iti place puicuta.

Am incercat sa ma zmulg di strinsoarea lui dar nu am putut,el a inceput sa rida superior.

-          Ceva nu a mers cum trebuie,ea a ramas in viata.

Nu vroiam sa ii spun toata istoria,in ultimul timp fratele meu s-a facut un nesimtit,asa ca nu merita explicatiile mele.

-          Nu te mai zbate asa,oricum n-ai sa reusesti sa scapi,fara ca eu sa te eliberez si devina e felul tau de a te alimenta,cu sobolanii n-o sa ajungi prea departe.

Dupa ce a terminat fraza,a sarit de pe mine disparind in noapte.

Trebuia sa inventez ceva,Kate era in pericol cit timp fratele meu se rotea in jurul ei ca o pasare pradatoare,trebuia sa fac ceva ca sa pot sa o supraveghez si ziua,chiar daca gaseam,vreo vraja care sa ma ajute sa ies ziua afara,imi trebuia si o vrajitoare care sa ma ajute sa o pun in functiune.

M-am indeptat in padure spre pestera care ma adapostea de razele soarelui in timpul zilei. Am inceput sa rasfoiesc jurnalul meu care de multe ori il completam cu fosta mea iubita,care se dadea drept vrajitoare…

Cu mult timp in urma

-          Domnule Roys,sunteti asteptat in curte de domnisoara Forbs.

In timp ce coboram scarile vilei,am vazut ca ingerul meu ma astepta in gradina din spate a casei,cit timp eram in ariea vizuala a servitorilor,ne purtam cum se cuvine unor tineri de vita nobila.

-          Dumnisoara Forbs,sunt incintat ca ni-ati onorat cu prezenta.

Am facut o mica plecaciune si i-am sarutat mina.

-          Placerea e de partea mea,domnule.

Dupa cea ne-am cufundat mai mult in gradina,am luat-o de mijloc si am inceput sa o  invert in aer.

-          Ar putea sa ne vada cineva.

-          Sunt asa fericit ca ai venit.

-          Defapt,am venit sa-ti arat ceva,ce ma invat bunica eri.

-          Ce anume?

-          Uite…

A rupt un mar de pe creanga,si mi la pus in miini,a soptit ceva incep,inperceptibil pentru urechile mele si apoi si-a pus miinile in ambele parti ale marului,fara ca sa-l atinga si marul a inceput sa se ridice in aer,am ramas complet fara cuvinte,ea vazind fata mea uimita sa apropiat de urechea mea si mi soptit.

-          Daca o sa te porti urit,am sa te ridic sip e tine asa si am sa tea gat de cel mai inalt pom din aceasta gradina.

Saptaminile urmatoare au mai urmat un sir de demonstratii,dupa care am decis sa scrim toate aceste invocatii sau vraji,intr-un jurnal.

Odata mai nu am aprins bucataria,bina ca am avut lamdemiina un ulcior cu apa,de atunci am decis ca toate incercarile noastre sa le facem in gradina,pentru binele nostru si siguranta casei.

Nu credeam nici o data ca o sa-mi trebuiasca acele notite,acum rasfoiesc ca un nebun acest jurnal cu foile umplute de scrisul meu mult prea ordonat. Ma simt neputincios,pentru ca in spatele acestor rinduri se ascund tainele magiei care ar putea sa ma ajute dar in acelasi timp sa m-a distruga.

 Si apoi am nevoie de o vrajitoare,si nu am idee de unde sa o iau,cu o suta de ani in urma,vrajitoare erau mai multe,sau chiar daca era una singura o stia toata lumea,acum chiar de este vrio una prin imrejurimile orasului se ascunde foarte bine.

Si daca nu o gasesc in timpul apropiat Kate va fi in pericol,eu pot proteja nu mai noaptea,iar fratele meu saliveaza dupa ea ca un ciine turbat.

La gindul ca Allan poate fi mai aproape de 3 metri de Kate m-a facut sa string pumnii in care aveam o piatra care intr-o clipa s-a transformat in nisip. Nu-I pute-am permite lui sa se foloseasca de ea,mai ales ca stiam ca o face nu mai pentru a se razbuna pe mine. Trebuia sa gasesc o modalitate ca sa-l impiedic sa-si puie planul in actiune. Vrajitoarele astea iti dau lada cu comori fara sa-ti dea si cheia de la lacatul lazii.

Razele soarelui au inceput sa licareasca incet printre frunzele adormite ale padurii,odata cu lumina venea si neputinta mea… inca o zi in asteptarea noptii…

_______________________________________________________________________

Buna celor care intra cite odata pe acest blog si mai asteapta continuarea povestii,stiu ca nici nu am voie sa imi cer scuze de la voi pentru aceasta absenta lunga,dar sper sa ma iertati si sa-mi lasa-ti un comentariu cit de minuscul,va multumesc ca mai intrati pe aici