miercuri, 28 martie 2012

3. Ceva de-a dreptul misterios

In sfirsit in casa mirosea a prospetime,de parca maria sa praful nici nu a domnit aici citeva decenii.Am despachetat si am aranjat toate lucrurile pe la locurile lor.Am ridicat incet scarilesi am intrat agale in dormitorul meu era de-a dreptul regesc chiar daca mobila nu era chiar de pe vremea reginei Victoria oricum camera avea un iz de rafinament imparatesc.Patul mare cu baldahin din lemn era asezat intre doua geamuri mari care erau acoperite cu niste draperii gri cenusiu care impiedicau patrunderea luminii,in stinga la mijlocul peretelui se odihnea un semineu alb din marmora dupa cite imi dadeam seama nimeni nu la folosit de mult,la mijlocul peretelui din dreapta erau usile care duceau spre baie.
Mi-am umplut cada cu apa calda cu multa spuma am pus melodia mea preferata si m-am cufundat in bratele fierbinti ale cazii,dupa o zi grea ca aceasta de azi baia calda chiar facea miracole.
                                                                               ***
Soarele dansa jucaus pe suprafata intregului pat,dar nu m-am trezit din cauza lui,de jos se auzea mama care o grabea pe Lisa sa coboare.Am esit incet de sub asternuturile moi care ma m-au ibratisat toata noaptea,coborind din pat pe pardoseaua rece si lucioasa si m-am indreptat spre scari.
-Neata.
-Buna draga mea cu ai dormit?
-Bine.
-Nu am vrut sa te trezesc,trebuia sa mai dormi,azi e simbata te-ai culcat tirziu eri.
-E-n regula mama,de ce ai trezito pe Lisa?
-Plec la cumparaturi,iar Lisa are si ea ceva de cumparat.Vii cu noi?
-Nu,cit voi veti fi plecate vreau sa fac curat si in mansarda.
-Poate te odihnesti surioara,vom termina impreuna cind ne intoarcem inapoi?
-Nu cred ca e cazul sa te deranje draga,Lisa are dreptate.
-Bine o sa ma gindesc.
Dupa ce Sarah si Lisa au plecat am spalat vasele,ma gindeam sa cites o carte dar nu prea aveam dispozitie de citit.Nu stiu ce era cu mansarda ceea dar simteam o atractie care nu o puteam explica.Am urcat incet scarile cu un pic de frica inexplicabila,nu ar trebuie sa imi fie frica era doar o simpla mansarda cu o plapuma groasa de praf scurs din clepsidra eternitatii.Am ajuns in fata usii mici si vechi,am icercat sa o deschid dar ea imi opunea rezistenta,aveam impresia ca cineva o tinea din partea cealalta.Mi-am facut vint cu toata puterea si am impinso,s-a produs un scirtit asurzitor o data cu miscarea usii.Cind am intrat inauntru un fior mi-a trecut un fior rece prin tot corpul la cortina vazuta,perdele tesute de paianjeni de zeci de ani atirnau in jos ma simteam ca intrun film de groaza avem o presimtire ca din intuneric o sa apara o silueta fluida imbracata in alb. Am cercetat cu altentie incaperea si in cel mai intunecat colt am gasit o ladita ornamentata frumos pe partea de deasupra era imprimate initialele cuiva AR  (Adam Rois) de dimensiuni medii se pare ca cineva  isi pastra lucrurile in ea,am vrut sa o deschid dar era incuiata.Aveam impresia ca cineva ma urmarea m-am intors dar nu era nimeni m-am dus sa verific daca nu m-a vazut nimeni din casa nu am vazut pe nimeni m-am intors am luat ladita am duso si am ascunso sub patul meu.
-Kate draga,ne-am intors!
-Sunt aici! Am impins ladita repede sub pat si am esit din camera.
-Kate ajuto pe sora ta sa aduca pungile din masina.
-Bine.    

De o saptamina linistea infernala cu care m-am familiarizat de un secol a fost sparta de zimbete tipete vesele si pline de viata.Eram asa de invatat cu acea liniste de mormint ca aceste glasuri cite odata imi dadeau dureri de cap,daca ar putea sa ma doara capul in situatia in care eram…
Deodata am auzit fortinduse usa care nu afost atinsa de la momentul cind am fost ingropat in mansarda proprie case. Cineva incerca sa o deschida dar fara success,m-am apropiat de usa pot sa jur ca ii simteam bataile inimii,chiar daca stiam ca nu pot sa ajut cu nimic am apucat clanta usii si am tras cu toata puterea,usa sa miscat putin din loc iar eu eram déjà frint sa produs un scirtiit puternic ,in fata mea a aparut o figura feminina ,pielea ei era aproape ca laptele,ochii de safir cercetau incaperea curiosi,parul de culoarea spicelor coapte ii curgea ca o cascada pe spate pina puti mai jos de coate. Silueta ei supla statea incremenita in fata usii,nu ma uimea de loc faptul ca nu ma vedea si totusi simteam o atractie fata de ea o legatura foarte slaba .Stiam sigur ca totul era din cauza blestemului care la trimis asupra mea Margaret cu multi ani in urma. Dupa atita vreme scursa din clepsydra vesniciei nu pot sa spun ca eram suparat pe ea,poate doar din cauza ca nu vorbisem cu nimeni de un secol,dar acum trebuia sa vad daca ea e cea care trebuie sa ma salveze de aceasta liniste distrugatoare sau nu. Avea in privire ne incredere poate chiar un strop de teama. A facut citiva pasi inainte apoi sa rotit incet astfel incit sa examineze intreaga incapere,la un moment dat a observant ladita cu lucrurile mele personale. Sa apropiat de ea,a sters praful cu mina care odihnea acolo de un secol,a inceput sa o examineze foarte lent si minutios,a atins cu virful degetelor initialele mele care erau imprimate acolo,m-am trezit stind deasupra ei alunecind cu virful degetelor mele peste umarul ei catifelat,ea sa cutremurat si a intors brusc capul spre mine,pentru o fractiune de secunda m-am speriat si am crezut ca o sa ma vada,dar ea privea in gol,sa ridicat de jos a cercetat inca o data toata mansarda,apoi a esit repede,sa intors a luat ladita si a fugit cu ea pe scari.
Nu intelegeam ce se intipla cu mine de un secol eram scutit de sentimentele jalnice omenesti,eram indiferent la tot ce se intimla cu mine aproape ca ma resemnasem ca o sa-mi petrec vesnicia in aceasta mansarda tot mai prafuita cu fiecare secunda,nu mai rivneam sa evadez de aici,iar acum s-a trezit ura,razbunarea dorinta de a evada de a fi liber erau definitorii pentru mine,dar in acelasi timp simteam o atractie fata de aceasta fata,oare asta era semnul de care imi spusese Margaret,era imposibil acea vrajitoare era foarte sireata posibilitatea de a sparge blestemul era nula,eram convins ca a blocat toate caile posibile,eram sigur ca mi-a dat sperante false nu mai ca sa-mi intensifice durerea ca nu puteam nici cum sa-mi salvez familia din mrejele ei si cind ma gindeam ca o iubisem atit de mult,insa totul se spulberase ca un nor de fum dupa ce aflase cine sunt eu intradevar.
Dar nu mai conta nimic,imi era tot una ce se va intimpla cu fata,doar voiam sa ies de aici,dar oare mai avea sens aceasta dorinta de razbunare cind toti erau morti…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu