joi, 29 martie 2012

12.Raspunsuri


Acum eram la usa Dianei asteptam sa ne deschida. Lisa nu se inveselise deloc,era cufundata in ginduri,mereu era asa usor de citit,iar acum as da orice sa stiu la ce se gindeste,dar am observat cu cit ne apropiam de casa Dianei ea se cufunda mai mult in sine.
-Buna fetelor!
Diana era foarte bine dispusa,speram din tot sufletul ca aceasta stare de spirit sa treaca si la Lisa. Era imbracata intr-o pijama roz din bumbac formata dintr-o pereche de pantaloni scurti care ii astupau doar fesele si un maiou pe bretele care se mula excelent pe corp,parul ii era strins intr-o coada de cal in virful crestetului.
-Deci,de ce sunteti asa triste? Am decis ca azi vom avea o petrecere nu mai a noastra,fara baieti tonti care sa ne strice dispozitia,asa ca bine ati venit la petrecerea in pijamale!
In timp ce ne vorbea ne-a inminat si noua cite o pijama la fel ca si a sa nu mai ca la mine era albastra iar la Lisa alba. Am vazut cum pe fata Lisei sa schitat un mic zimbet deci,felul meu de a o vindeca a inceput sa aduca roade.
Eram curioasa,cu ce ocazie era toata petrecerea asta,care mai mult mult semana cu intrunirea unui club secret,asa ca am decis totusi sa intreb.
-De ce ne-ai invitat nu mai pe noi la petrecere?
-Pai,tot ce s-a intimplat la voi in seara aceea m-a intrigat,asa ca am decis sa invastighez cazul,am aflat multe lucruri si am vrut sa vi le impartasesc si vou daca tot sunteti implicate. Asa ca facetiva comode pe covor luati ceva de mincare care e pregatita pe masa si sa inceapa distractia.
-Unde sunt parintii tai?
-La capitolul asta nu trebuie sa va faceti griji parintii mei sunt plecati pe doua zile,avem o casa de vacanta pe malul lacului.
Am inceput sa povestim diferite istorioare hazlii,astfel am simtit cum atmosfera s-a descatusat. Ne improscam cu floricele de porumb si rideam de parca ne stiam de la gradinita,chiar si Lisa zimbea,insa ochii o tradau era ingrijorata de ceva si trebuia sa aflu neaparat de ce.
La un moment data Diana a aparut pe scari cu o cutie pllina cu niste hirtii,atunci am intele ca a venit momentul destainuirilor,vroia sa ne arate tot ce a gasit referitor la casa noastra si la evenimentele de la petrecere,eram foarte curioasa dar o data cu curiozitatea ma invaluit si frica,daca familia mea era expusa la vriun pericol,poate nu trebia sa inru in contact cu Adam? Poate Lisa avea vrio presimtire,sau ce e mai rau poate si ea isi petrecea timpul liber in mansarda ascunzind asta de mine si mama,dar eu nu eram mai buna eu faceam la fel,nu i-am spus nimic ce se intimpla cu mine de cind ne mutasem,pina atunci ea si mama erau prietenele mele de incredere. Trebuia sa trec peste toate temerile mele pentru a afla adevarul. Am inspirat adinc si i-am facut semn Dianei ca poate incepe.
-Deci fetelor asta e tot ce am putut gasi. E o istorie incurcata dar sper sa dam de capat.
-Ce sunt toate astea?
Lisa a intrebat fara putere.
-Astea sunt dovezi si raspunsuri la intrebarile care ne macina.
La fundul cutiei am gasit un jurnal vechi. Semana foarte mult cu cel a lui Adam. Aceiasi coperta de piele,aceleasi file ingalbenite,chiar si scrisul elegant era aproape la fel,nu mai  initialele erau altele MF.
-Asta e jurnalul lui Margaret Forbs,ea este sora strabunicii mele,ea practica magia,insa toti credeau ca si-a iesit din minti dupa ce a disparut iubitul ei Adam Rois. La trei ani de la disparitia lui Adam,corpul ne insufletit a lui Margaret a fost gasit in casa de vacanta a familiei Forbs sau mai bine zis in cea ramas din ea,Margaret a ars de vie,nici pina in ziua de a azi nimeni nu stie care a fost cauza incendiului,localnicii spun ca ea si-a dat foc singura din cauza ca iubitul ei u a fost gasit,altii sustin ca casa s-a aprins din cauza lumnarilor care ea le folosea pentru o vraja. Dar iata ce am gasit in arhiva orasului…
-Un ziar?
-Kate crezi ca pe atunci nu era presa si in plus familia Forbs este una din putinele familii care stau la baza acestui oras,deci acesata istorie nu putea sa treca fara scandal si intrigi asa ca tatal lui Margaret vroind sa evite birfele,a declarat ca cineva a dat foc casei,si chiar a fost gasit asa zisul infractor,dupa asta tema a fost inchisa.
-Dar pe noi nu ne intereseaza ce s-a intimplat cu stramosii tai,credeam ca o sa aflam de unde sa luat individul ala agresiv in casa noastra.
I-a reprosat Lisa Dianei.
-Lisa pentru a intelege de unde a aparut barbatul acela,trebuie sa sapam mai adinc,sunt sigura ca pe parcurs vom afla tot,am raspoit jurnalul lui Margaret aici sunt toate raspunsurile care ne intereseaza.
Totul a inceput in vara anului 1910.
Din jurnalul lui Margaret
15  iunie   1910
De o saptamina Adam nu mai trecuse  pe  acasa,domnul  Roys  era furios,a spus ca daca nu il vede pina la miezul noptii in pragul casei cerindui iertare,il lasa fara avere si se dezice de el,e aproape de miezul noptii si nici urma de dragul meu Adam,oare ce a patit,sper sa-I vina mintile la cap si sa se intoarca acasa.

16 iunie 1910
Asera Adam mi-a batut la usa,lam lasat sa intre,era tot in singe si noroi,cred ca cineva latinut inchis o vreme dar cui ii trebuia acest lucru. Il cunosc de mic pe iubitul meu sunt sigura ca nu ar fi in stare sa supere pe nimeni. Acum doarme e foarte sabit,dar refuza orice mincare si nu vrea sa vorbeasca,mie frica.

Din ce in ce devenea mai captivant,dar in acelasi timp simteam cum frica se strecoara prin venele mele o data cu pulsarea singelui,imi era frica sa trec la urmatoarea pagina a jurnalului,dar intrebarile ma macinau de mult timp asa ca am inspirat adinc si am intors foaia.

21 iunie 1910
De citeva zile Adam iar disparuse,nu inteleg ce se intimpla,dar simt ca se intimpla ceva rau,am fost in casa bunicii,de vrio doua luni ea vorbeste cu ghicitori,imi spune ceva de puterea care trebuie sa o las sa intre in inima si nu trebuie sa ma impotrivesc sortii. Totul e asa de incurcat,nu mai inteleg ce se intimpla in jurul meu.

22 iunie 1910
Azi tata mi-a interzis sa ma mai duc la bunica spunind ca e o batrina care nu prieteneste cu capul,chiar daca e cam stranie ea e bunica mea,dupa moartea mamei ea e unica persoana care ma intelege.
I-am povestit ce se petrece cu Adam,bunica iar a inceput sa vorbeasca cu enigme,spunindumi ca in el a intrat intunericul si el trebuie distrus. Nu intelegeam ce are in vedere,dar eu nu puteam sa ii provoc durere lui Adam chiar daca se purta straniu.

Cind am intors urmatoarea foaie am abservat ca citeva pagini lipseau,oare cine le-a rupt cui nui convenea adevarul,sau Margaret intradevar isi pierdea mintile,asta nu putea sa demonstreze nimeni. Frica inca tinea stapinire pe mine dar curiozitatea era mai mare,asa ca am decis sa citesc mai departe.

13 iulie 1910
Bunica avea dreptate,adam era intru totul acaparat de intuneric,nu mai putea gindi limpede,facea lucruri care inainte nu avea sa si le permita.
O avalansa de omoruri a inundat orasul,oamenii sunt nevoiti cu venirea noptii sa se incuie in case,sper din tot sufletul ca Adam sa nu fie complice la toate evenimentele astea.

17 iulie 1910
Azi este balul consacrat fondarii orasului nostru,sunt foarte emotionata este primul meu bal,sper totul sa mearga bine,Adam ar trebui sa ma insoteasca la acest eveniment special,am planificat atit de mult aceasta zi,dar Adam iar a disparut,dar totusi sper ca o sa vina.

18 iulie 1910
Sera trecuta am fost martora la moartea parintilor lui Adam,cel mai ingrozitor era ca printre agresori l-am zarit pe Adam,nu mai stiu ce sa mai cred sunt complet dezorientata,trebuie sa-I povestesc bunicai dar nu stiu cum,mii teama sa nui faca vriun rau lui Adam… Dar de ce ar trebuie sa-I port de grija cind el a participat la asasinarea propriilor parinti.

20 iulie 1910
De doua zile incerc sa-I povestesc bunicai cele intimplate dar ma opreste ceva. Cel mai tare ma irita ca tata il consoleaza pe Adam,iar el jaca rolul fiului frint de durere,nu mai cred ca pot sa iubesc acest om lipsit de scrupule ma dezgusta insasi prezenta lui,ce pacat ca nu pot sai descopar firea mincinoasa.

25 iulie 1910
Astazi m-am mutat la bunica,nu puteam sa mai inca o zi cu fizionomia lui Adam pe aproape,vreau sa-I marturisesc tot bunicai dar simt ca inca nu sunt gata.

29 iulie 1910
Bunica banuieste ceva,ar trebui sa-I spun,trebuie sa imi fac ordine in gindur si sa-I povestesc toate cele intimplate in noaptea balului.

3 august 1910
Insifirsit ma simt cu sufletul impacat,iam povestit despre cele intimplate,spre surprinderea mea bunica nu a fost surprinsa deloc,chiar mi-a spus ca ea intuia tot,pur si simplu astepta momentul potrivit pentru aceasta discutie. Mi-a promis ca o sa ma ajute ca sa cistigam raul,dar nu prea am inteles ce avea in vedere,oricum imi pare bine ca nu mai am secrete fata de ea.

10 august 1910
Azi am fost cu bunica in padure,ea mi-a aratat cum pot sa simt natura,nici nu imi vine sa cred am putut ridica o picatura de roua de o frunza,magia este un lucru extraordinar daca o folosesti pentru bine.

15 august 1910
Omorurile si disparitiile continua,nu stiu ce sa fac dar nu mai pot sta cu miinele incrucisate.

17 august 1910
Bunica m-ia spus ca stie o solutie pentru a opri omorurile,dar pentru asta o sa trebuiasca sa folosesc toata puterea mea magica,sunt gata sa o ajut,nu mai vreau sa vad frica in ochii oamenilor.

Era foarte tirziu,fetele au adormit pe canapea cu televizorul aprins,am deconectat televizorul,m-am facut comoda in fotoliu si am adormit dusa.

In jurul meu erau doar copaci,afara se inserase dea binele,prin padurea densa se observa doar o sursa mica de lumina,am fugit spre ea,era lumina de la o trasura care mergea foarte repede.
-Stapine,ei ne inconjoara!
-Harry goneste caii cit de tare poti!
-Dragul meu ce se intimpla?
-Anna nu pune prea multe intrebari,stai cuminte!
Am vazut cum un grup de oameni,a incunjurat trasura. Nu stiam ce sa fac,m-am intors si am inceput sa fug in partea opusa,fugeam din toate rasputerile,dar aveam impresia ca fugeam pe loc,picioarele mi se faceau din ce in ce mai grele,crengile copacilor ma loveau cu putere de parca erau vii picioarele imi singerau,dar nu ma opream. De nicaeri mi-a aprut in fata un barbat tinat cu o privire fioroasa si un zimbet smecher…
-Mmm… singe
M-am trezit toata transpirata,era ora 5:00,cineva batea disperat la usa,m-am dus repede sa deschid.
-Ati vazut cit e ora?
L-am intrebat pe barbatul care mai nu a daramat usa.
-Domnisora Pierce?
-Da,care e problema dumitale la ora asta?
-Arde!
 ________________________________________________________________

deci uitel si pe al doisprezecelea terminat,sper din suflet sa va placa si ca de obicei im cer scuze pentru greselile gramaticale,astept criticile voastre

4 comentarii:

  1. ce bucurie! am intrat pe pagina ta sa vad daca ai mai postat ceva si dau peste surpriza asta! am si eu cateva lucuri de spus, daca nu te deranjeaza:
    mai intai de toate felicitari pentru noul look al blog-ului! e demential!:D imi place trandafirul, pare atat de real...plus ca, finalmente am scapat de rusa :))
    apoi, in legatura cu capitolul, e tare interesant cu toate ca, sincer, ma asteptam la mai multe raspunsuri, dar e bine si asa...starneste curiozitatea acest mister! asadar felcitari si astept noul capitol :)
    acum, daca nu te superi(si sper sa nu o faci)as vrea sa fi atenta la felul in care scri, ma refer la partea gramaticala. sau te rog, fa un efort si corecteaza textul inainte de a-l posta. nu de alta dar am ramas putin incurcata incercand sa imi dau seama unde era virgula si unde ar fi trebuit sa fie punct. atentie si la despartiri de cuvinte acolo unde nu trebuie. ex: ,,nu mai,, se scrie impreunat, la fel si ,,ne insufletit,,
    stiu ca poate multi imi vor sari in cap :D dar sincer, cred cu tarie ca si aspectul gramatical e important. cand un text are greseli de acest gen parca i se sterge din frumusete. in fine, asta e parerea mea si sper sa nu te supere sinceritatea mea. eu oricum voi continua sa citesc povestea. cu drag, Antonia :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ma bucur din suflet ca ti-a placut capitolul,intradevar astea nu sunt toate raspunsurile dar nu pot sa scot dintr-o data toti asii din mineca,si da,nu ma supar cind cineva ma critica,mai ales ca stiu ca am mult de lucrat,dar iti promit ca sa lichidez aceste greseli de gramatica,in plus nu eram sigura de noul design al blogului si sunt fericita ca ti-a placut,in fine imi plac comurile tale desfasurate si ca ating toate aspectele creatii mele,iti multumesc :*

      Ștergere
  2. da...e intradevar ceva la ce ma asteptam sa citesc, adica e captivant si stirneste un val urias de curiozitate (ceea ce si ma face sa citesc in continuare)

    RăspundețiȘtergere